Viziunea comunitara

Pentru stabilirea strategiei de dezvoltare a comunei Balilesti, este iminenta consultarea strategiilor de dezvoltare la nivel superior: Strategia de la Lisabona, Planul National de Dezvoltare (PND), Strategia de dezvoltare a Regiunii Sud-Muntenia si Strategia de dezvoltare a Judetului Arges.

Continutul strategiei la nivel de comuna va trebui sa urmareasca atat obiectivele stabilite atat la nivel de spatiu comunitar, national, de regiune si judetean, cat si obiectivele si necesitatile care rezulta din analiza SWOT a comnei Balilesti.

Strategia Lisabona

Obiectivele Strategiei de la Lisabona

In martie 2000, Consiliul Europei la Lisabona a stabilit o strategie de 10 ani pentru a face Uniunea “cea mai competitiva si dinamica economie din lume, bazata pe cunoastere, capabila de dezvoltare economica durabila cu locuri de munca mai multe si mai bune si cu o coeziune sociala mai intensa”.

Obiectivele Strategiei de la Lisabona din punct de vedere al PIB

Obiectivul de la Lisabona privind PIB este de a mentine o crestere a PIB medie anuala de aproximativ 3%.

Obiectivele Strategiei de la Lisabona in termeni de ocuparea fortei de munca

Obiectivele Strategiei de la Lisabona privind ocuparea fortei de munca, asa cum se precizeaza in Strategia Europeana de Ocupare, acopera cele trei obiective globale de ocupare deplina, imbunatatire a calitatii si productivitatii muncii si a intaririi coeziunii sociale. Tintele estimate pana in 2010 sunt dupa cum urmeaza:

Disponibilitatea de servicii de ingrijire a copilului pana in 2010 pentru 90% dintre copiii cu varsta intre 3 ani si varsta obligatorie pentru scoala si pentru 33% dintre copiii cu varsta sub 3 ani (tinta stabilita de catre Consiliul European la Barcelona in 2002).

Obiective PND

Obiectivul Global al PND 2007-2013: „Reducerea cat mai rapida a disparitatilor de dezvoltare socio-economica intre Romania si Statele Membre ale Uniunii Europene”. Conform estimarilor realizate, Romania ar putea recupera pana in anul 2013 cca. 10 puncte procentuale (PIB) din decalajul general fata de UE, ajungand la cca. 41% din media UE.
Obiectivul global se sprijina pe trei obiective specifice:

In vederea atingerii obiectivului global si a obiectivelor specifice si pornind de la aspectele identificate in etapa de analiza socio-economica, au fost formulate sase prioritati nationale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013:

Strategia de dezvoltare a regiunii Sud-Muntenia

Harta regiunii Sud Muntenia

Regiunea 3 Sud – Muntenia este situata in partea de sud a Romaniei, avand o suprafata de 34.453 km2 (14,45 % din suprafata Romaniei), corespunzatoare judetelor Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman. In partea de sud, regiunea se invecineaza cu Bulgaria, in partea de nord cu Regiunea 7 – Centru, in partea de est cu Regiunea 2 – Sud – Est, iar in vest cu Regiunea 4 Sud – Vest Oltenia.
Regiunea Sud – Munteania, prin judetele Dambovita, Giurgiu, Calarasi, Ialomita si Prahova, inconjoara Regiunea 8 Bucuresti – Ilfov.
Relieful regiunii este caracterizat de predominanta formelor de relief de joasa altitudine: campii si lunci - 70,7%, dealuri - 19,8% si doar 9,5 % munti.
Regiunea Sud are o retea de localitati alcatuita din 48 de orase (din care 16 municipii), 517 comune si 2.018 sate. Cele mai multe orase (32) au sub 20.000 de locuitori, multe dintre acestea cu o infrastructura deficitara, apropiata de cea a zonelor rurale. Numai 2 orase au peste 100.000 de locuitori (Ploiesti si Pitesti). Distributia teritoriala arata o concentrare mai mare a oraselor in judetul Prahova (14) si mai redusa in Giurgiu (3).
In 2004, Regiunea Sud inregistra o valoare a PIB de 2.447 euro / locuitor, situata sub media pe tara (2.932,8 euro/locuitor), la nivel judetean, cele mai mari valori inregistrandu-se in judetele Arges – 3.071 euro / locuitor si Prahova – 2.696,9 euro / locuitor, iar cea mai redusa in Calarasi – 1.748,2 euro / locuitor. Trasatura esentiala a Regiunii Sud este reprezentata de impartirea acesteia in doua sub-arii cu caracteristici geografice si socio-economice diferite.
Partea de nord a Regiunii (judetele Arges, Dimbovita si Prahova) se caracterizeaza printr-un grad ridicat de industrializare, Prahova detinand locul 1 pe tara in ceea ce priveste productia industriala. Principalele probleme cu care se confrunta acest areal sunt legate de declinul unitatilor industriale, care a generat o rata ridicata a somajului. Inchiderea unor unitati industriale in zonele monoindustriale a determinat aparitia unor grave probleme economice si sociale, in special in zonele urbane monoindustriale: Mizil, Moreni, Plopeni, Urlati, Costesti si Campulung-Muscel.
Partea sudica a Regiunii (judetele Calarasi, Giurgiu, Ialomita si Teleorman) este o zona traditional subdezvoltata, reprezentand al doilea buzunar de mare saracie in Romania (primul pol fiind cel din Regiunea Nord – Est). Ea se caracterizeaza prin preponderenta populatiei ocupate in agricultura. De altfel, suprafata judetelor componente este reprezentata in intregime de campie. In anii ‘70, intreaga zona a cunoscut o dezvoltare industriala artificiala.
In prezent, suporta impactul sever al procesului de tranzitie spre economia de piata, prin inchiderea majoritatii unitatilor industriale reprezentative. Aceasta situatie caracterizeaza toate resedintele de judet, precum si arealele adiacente ale oraselor Turnu Magurele, Zimnicea, Alexandria, Videle, Giurgiu, Oltenita, Calarasi, Slobozia si Fetesti.
Regiunea Sud – Muntenia dispune de o retea dezvoltata de transport feroviar, teritoriul acesteia fiind strabatut de magistralele feroviare I (Bucuresti-Timisoara), II, III, IV, V si VI (traseu comun pana la Ploiesti), VII (Bucuresti-Galati), VIII (Bucuresti-Constanta) si IX (Bucuresti-Giurgiu).
Regiunea Sud beneficiaza si de avantajul oferit de principala artera fluviala de navigatie europeana, Dunarea, insa putin folosita ca urmare a reducerii capacitatilor industriale ale oraselor porturi si lipsei transportului naval de calatori.
Industria reprezinta cea mai importanta ramura economica a Regiunii Sud daca se are in vedere ca intreprinderile din sectorul industrial au realizat 45,9% din cifra de afaceri totala din regiune (2003). Pe judete, cea mai ridicata cifra de afaceri in industrie este realizata de Prahova (38,0% din cifra de afaceri in industrie la nivelul regiunii), urmata de Arges (33,3%), pe ultimul loc situandu-se Calarasi (4,0%). In regiune exista 11 parcuri industriale, stiintifice si tehnologice, turistice si de agrement (o treime din numarul total de parcuri existente in Romania), 5 dintre acestea fiind localizate in judetul Prahova.
Potentialul agricol al regiunii in general si al partii sudice in special este deosebit de ridicat (71,1% din suprafata totala reprezentata de suprafete agricole, din care 80,2% terenuri arabile). In regiune s-au realizat importante investitii straine directe: Renault – Pitesti, Holcim – Campulung Muscel, Samsung COS – Targoviste.
Potentialul turistic al regiunii Sud, valorificat intr-un mod adecvat si tinand cont de principiile durabilitatii, poate contribui esential la dezvoltarea economica si sociala a regiunii.
Cele mai importante areale cu potential turistic sunt:

 

OBIECTIVELE STRATEGICE ALE JUDETULUI ARGES

Principalele obiective ale judetului Arges tin cont de obiectivele generale exprimate la nivel de Regiune de Dezvoltare si se refera la: