Cadrul natural

Relieful comunei Balilesti face parte din dealurile piemontane ale Argesului, subunitatea Piemontului Getic, care a fost fragmentat de principalele artere hidrografice intr-o serie de interfluvii paralele, alungite si care se largesc treptat catre sud, unde formeaza poduri intinse si netede, delimitate de versantii abrupti ai vailor puternic adancite.

Teritoriul comunei Balilesti, se incadreaza, din punct de vedere geomorfologic, in piemontul Cindesti, sectorul dintre raul Arges si raul Argesel, caracterizat prin dealuri prelungi, rezultate din fragmentarea platoului de principalele ape curgatoare (raul Bratia) si numeroase formatiuni torentiale.

Relief

Principalele forme de relief intalnite sunt: platou, terasa si lunca.

Principala unitate de relief este Platforma Argesului (Podisul Getic), invecinandu-se la est cu Platforma Candesti. Terasele sunt plane, cu marginile foarte neregulate, prezentand numaroase intranduri ale unor vai care inainteaza prin eroziunea regresiva, cu tendiinta de a le aduce in stadiul de culmi.

Ca urmare a inmanuncherii intre Arges si Argesel, Dealurile Argesului se prezinta mai mult fragmentate avand culmi inalte (400-600 m) si prelungi, mai inguste aproape de paralela si care prezinta aspect de gruiuri si piemontane (Gruiurile Argesului dupa V. Mihailescu, 1966). Aceasta fragmentare este legata de antrenarea Podisului Getic in miscarile de inaltare a Carpatilor, ulterioare fazei Valahe si de subzistenta continua din Depresiunea Getica care au favorizat incrustarea puternica a retelei hidrografice in depozitele piemontane, vilafrankiene, de Candesti, care ocupa cuvertura fluvio-lacustra neogena.

Trecerea de la lunca la vai se face prin versanti de forma foarte variata, cu pante mari ce depasesc 25% si care, in majoritate, sunt impaduriti. In cadrul versantilor, se remarca prezenta microteraselor si, la contactul cu lunca, a unei forme cu aspect de trena formata pe baza acumularii materialului provenit din eroziunea versantilor.

Clima

Caracterizarea conditiilor climaterice a fost facuta dupa datele statiunilor meteorologice Campulung, Pitesti si Curtea de Arges. Se evidentiaza urmatoarele:

Temperatura medie anuala a aerului in comuna Balilesti este incadrata intre 8-90 Celsius.
Pentru lunile extreme, ianuarie si iulie, se inregistreaza temperaturi medii intre 3-40 C si respectiv 18-200. Temperaturile minime si maxime absolute ale aerului in raza comunei Balilesti s-au inregistat in luna ianuarie (-30,80 C) si luna iulie (+35,50 C).
In zona comunei Balilesti, precipitatiile medii anuale au valori intre 700-800 mm anual. Aceasta cantitate poate fi depasita in anii ploiosi, cand se inregistreaza peste 1.300 mm / an.
In aceasta zona, traseul, din punct de verede eolian, se prezinta pe principale artere fluviale, Bratia si Raul Targului unde predominante sunt vanturile din N si NE.

Pedologie

Pe suprafata comunei Balilesti, sub influenta conditiilor de relief, litologice, de vegetatie si climatice, se dezvolta tipurile de soluri specifice dealurilor piemontane ale Argesului, silvestre, podzolite brune, brune galbui si argilo-iluviale. De asemenea, se gasesc si soluri de lunca sub forma unor fasii in lungul raurilor Bratia si Raul Targului - soluri aluviale.
Pe teritoriul comunei au fost delimitate 26 unitati de sol.
In conditiile interactiunii factorilor fizico-geografici descrisi, s-a dezvoltat ca sol zonal solul brun de padure in stadiul sau cel mai inaintat de evolutie, solul podzolic.
In conditiile unei stabilitati a terenurilor si pe formele de relief mai tinere, solurile au tendiinta de evolutie spre sol zonal. Pe versanti, dominante sunt procesele de eroziune.
In lunca, solurile sunt instabile datorita inundatiilor si oarecum, stabile pe masura ce ne departam de cursul de apa. Atat in lunca, cat si pe terasa, se remarca procesul mare de elemente fertilizante. In ceea ce priveste aprovizionarea cu elemente fertilizante, exista, in general, un continut scazut de fosfor si o aprovizionare slaba sau medie cu potasiu si azot. O alta trasatura este reactia mai acida a solurilor si debazificarea generala a acestora.

Vegetatia

Teritoriul comunei Balilesti se incadreaza in asociatia floristica a padurilor de fag in amestec cu stejar. Vegetatia naturala prezinta variatii determinate fiind de zonalitatea factorilor naturali, in special relieful si clima.

Vegetatia arborescenta careia ii revine o mare parte din teritoriul comunei, se intalneste in zona de deal, dar si in lunca raului Bratia, inssa ocupa suprafete mai mici.

Speciile de arbori dominante din padurea de deal sunt:

Vegetatia ierboasa care se dezvolta spontan, se poate diferentia in doua tipuri:

Lumea animala bogata si variata in zona comunei Balilesti, se dezvolta in toate cele patru medii de viata: terestru; acvatic; aerian; subpamantean.
Teritoriul Balilesti este situat in zona padurilor de foioase in care predomina fagul. In lunca se semnaleaza arinul, salcamul si plopul.
Vegetatia cultivata este dominata de mar si prun, precum si: gutui, nuc si par. Culturile de camp dominante sunt: porumbul, cartoful si plantele furajere.

Hidrografie

Comuna este strabatuta de raul Bratia, de-a lungul caruia, de o parte si de alta, se intind cele 7 sate constituente ale comunei Balilesti. Raul Bratia, cu un debit de aproximativ 2 m/sec. este afluent de dreapta al Raului Targului, ce are un debit de 2,5-3 m/sec. In continuare, Raul Targului este afluent de stanga al Raului Doamnei, care se varsa in raul Arges.
Vaile sunt de tip torential, puternic adancite, marginite de versanti cu pante mari, peste 25%, si au cursuri foarte meandreate.
Majoritatea cursurilor torentiale care se scurg de pe versanti de la est la vest si se varsa in raul Bratia, a fost regularizata prin lucrari ce constau in: corectari de traseu, adanciri de albii, praguri pentru ruperea pantelor si baraje de linistire a apei in scopul combaterii inundatiilor, a excesului de umiditate si a eroziunii solului.
Terasele sunt, in general, plane, cu pante de pana la 5% si sunt reprezentate prin fasii ce fac trecerea de la zona deluroasa la lunca. Acestea sunt de natura aluvo-proluviala si sunt un rezultat al sedimentelor aluviale peste care s-au depus in ultima etapa materiale transportate de curenti.
Terasele platourilor sunt numai de natura deluroasa, prezente doar pe partea dreapta a raului. Au fost scoase in evidenta doua terase:

Lunca este prezenta pe ambele parti ale raului si are latimi cuprinse intre 500-1000 m. Altitudinea ei este de cca 400 m in nord si 320 m in sud, marcand o lungime de 13 km. In sud, lunca se desfasoara mai mult pe partea stanga a raului, unde se uneste cu lunca Raului Targului.
Problemele cele mai importante pe care le ridica cadrul natural sunt procesele geomorfologice si de degradare ale terenurilor, fiind semnalate transformari sub forma eroziunilor de suprafata sau in adancime, alunecari si prabusiri, ca si inundatii datorate raului Bratia.
Panza de apa freatica variaza ca adancime in functie de relief, ea se gaseste la mari adancimi pe platouri, la 4 m pe terasa si intre 0,5-3,5 m in lunca.
E de remarcat faptul ca, pe terasa, in sectorul nordic, la 0,5-0,8 m adancime, intalnim o panza de apa ce a influentat puternic solul (sol gleic).
In zona limitrofa a raului, panza de apa freatica este la mica adancime 0,5-2 m. In zonele depresionare ale luncii, panza freatica este la adancimi mai mici de 0,5 m, ajungand pana la 0 m. De mentionat si prezenta izvoarelor de coasta, care realizeaza drenarea apelor facilitata de prezenta unor mari depuneri permeabile.

Resurse naturale

Comuna Balilesti detine ca resurse naturale: