Istoria comunei Balilesti

Stravechi meleag romanesc, comuna Balilesti detine dovezi si marturii importante cu conotatii istorice.
Denumirea localitatii vine de la Balila, capitan in oastea domnitorului Radu de la Afumati, ginerele domnitorului Neagoe Basarab, ctitorul Manastirii Curtea de Arges, atestarea documentara in acest sens avand la baza actul din 5 septembrie 1519 prin care Neagoe Basarab "intareste" manastirii sale mai multe locuri.
Din consemnarile lui A. Xenopol aflam ca pe teritoriul comunei Balilesti s-ar fi aflat un castru roman cu denumirea de "Siliste" ce ar data din secolul al II-lea e.n., nevalorificat arheologic. Prima atestare documentara despre aceasta localitate dateaza din 6 iunie 1528 si este amintit frecvent in scrierile vremii, lucru ce dovedeste locul si rolul sau in viata economica si social-politica pe valea Bratiei.

Cele 7 sate ce formeaza in prezent comuna Balilesti infiintata in anul 1968, au avut evolutii diferite:

Istoria satului Balilesti

Este atestat documentar in zapisul din 1549-1550, printre "jucatorii lui Stan Birs din Micesti" aflandu-se si Sava din Balilesti. Prin hrisovul emis de cancelaria domneasca a lui Mihai Viteazul din 24 martie 1598 i se intaresc lui Mihu, mare portar, ocine si tigani in Balilesti.

Istoria satului Bajesti

In contextul localitatilor componente, cea mai veche atestare documentara se consemneaza in cazul satului Bajesti. Acesta este atestat documentar in hrisovul emis de cancelaria domneasca a lui Neagoe Basarab, la 5 septembrie 1519, prin care se intaresc manastirii Valea, daniile monahei Magdalina si comisul Hamza. Asezarea este mentionata ulterior prin documentul din 6 iunie 1528, prin care Radu de la Afumati intareste lui Serb si fiilor sai ocine in Bajesti. Satul "infloreste" in vremea lui Mares Bajescu, secolul al XVII-lea (1638). Alte atestari documentare despre satul Bajesti se refera la: familia Belu (Barbu Belu, Stefan Belu) care a stapanit mosia Bajesti; satenii Nita Boteanu si Ion Bucurel, decedati in urma Razboiului de Independenta din 1877 si mentionati pe monumentele inchinate eroilor neamului.

Istoria satului Golesti

Este atestat documentar in hrisovul emis de cancelaria domneasca a lui Petru cel Tanar (n. 1546 - d. 1569), prin care intareste fiilor lui Manea Vulpoiul "parte din Golesti pe care o avea inca din vremea raposatului voievod Vlad Calugarul".

Istoria satului Ulita

Este atestat documentar in hrisovul emis de cancelaria domneasca a lui Vlad al VII-lea Vintila, la 26 aprilie 1533, prin care intareste lui Micsan cu fii sai si lui Vlaicu, cu fratii si fii sai, "sa le fie la Negresti si Ulita, a patra parte din Ocina".

Istoria satului Poienita.

In 1864 era un catun ce facea parte din comuna Golesti, sediul primariei fiind la Poienita. In septembrie 1908, la Poienita s-a construit prima scoala care inca mai exista si astazi. In urma sapaturilor intreprinse pe teritoriul fostei comune Golesti, s-au gasit fragmente de lemn carbonizat, ceramica Gumelnita (ce dateaza de peste 2500 de ani), precum si fragmente de sticla si ceramica dacica si romanica. In prezent, exemplare din aceste descoperiri se gasesc in satul Golesti, la Muzeul de Etnografie si Istorie, colectia Profesor Dan Dimulescu.

Istoria satului Priboaia

Este recunoscut ca fiind un sat cu traditie in arta olaritului, peste 50% din populatie fiind implicati in aceasta activitate. Produsele (ulcioare, castroane, etc) le valorificau la targurile saptamanale si la Sarbatorile Legale.

Expozitie de olarit la Poienita, comuna Balilesti

Pana la organizarea administrativa actuala a comunei Balilesti, cele 7 sapte sate componente au fost grupate in urmatoarele foste comune: